De ce cred în Isus > 7. Viaţa în Duhul lui Isus - realitate spirituală


7. Viaţa în Duhul lui Isus - realitate spirituală

Credinţa mea în Isus nu este doar una pur teoretică, bazată doar pe argumente raţionale. Cunoştinţele intelec­tuale biblice, revelate de Dumnezeu spre mântuirea noastră şi hotărârea de a-L urma sunt numai o parte a cre­dinţei mele. Dar credinţa mea se bazează şi pe experienţa personală proprie. Această experienţă creşte cu anii. Nu mă refer la experienţe metafizice misterioase, ci la evenimente reale pe care le-am trăit urmându-L pe Isus.

Eu ştiu că Isus mă ajută pentru că am avut parte de ajutorul Lui. Şi El acţionează în două direcţii.

Fiecare om are greşeli şi slăbiciuni care-i fac neplă­ceri şi sunt cauza nemulţumirii şi supărărilor sale. Ele împiedică convieţuirea cu semenii noştri. În viaţa mea am constatat că a-L urma pe Isus, a-L avea pe El ca model în viaţă îmi aduce mulţumire, pace şi bucurie. Am învăţat să-mi mărturisesc păcatele şi să-mi recunosc greşelile în faţa lui Dumnezeu şi în faţa oamenilor şi totodată să-mi cer iertare pentru ele. Şi fac acest lucru mereu, pentru că aşa ne-a învăţat Isus şi nu înţelepciunea acestei lumi. Conform înţelepciunii acestei lumi o recunoaştere a greşelilor este un semn al slăbiciunii. Şi lumea mă sfătuieşte să nu-mi arăt partea slabă înaintea oamenilor, ci să-mi caut dreptatea afirmându-mă. Dar experienţa dovedeşte că aceasta nu e o soluţie de durată. Eu admir oamenii răbdători, pentru că mie-mi lipseşte răbdarea. Simpatia şi dragostea greu vor găsi opoziţie. Am avut multe ocazii să întâlnesc astfel de oameni. Plinătatea şi întreaga frumuseţe a acestor calităţi le găsim în Isus. El ne îndeamnă, desigur în legătură cu persoana Sa, să trăim asemenea Lui.

Bineînţeles nu este uşor să-ţi înfrângi slăbiciunile tale şi să-L urmezi pe Isus. De multe ori trebuie să constat că sunt înfrânt, chiar şi în ciuda voinţei mele. Recidivez. Natura îşi cere mereu dreptul. Şi când îmi dau seama că sunt neputincios mă enervez şi uneori sunt chiar agresiv. Nu este uşor să urmezi pe Isus şi să te împotriveşti curentu­lui acestei societăţi. Norme greşite şi pilde destructive ne strică moralul. Doar consecvenţa în aplicarea pildei şi învăţăturii lui Isus este încununată de succes.

Am constatat că Isus mă ajută pentru că singur nu sunt în stare şi nu posed puterea necesară. Dumnezeu ne întăreşte prin Isus ca să putem face voia Lui. Ajutorul Lui este concret: M-a convins să recunosc greşelile mele, l-a pregătit pe celălalt ca să mă ierte, a adus prilejul potrivit şi astfel să-mi găsesc din nou pacea. Ştiu că fără Isus aş reacţiona total diferit. Zilnic îmi dau seama de acest lucru. Dorinţa de a înfăptui voia lui Dumnezeu a produs rezulta­te deosebite în viaţa mea.

Dar neliniştea şi nemulţumirea îşi fac din nou loc în inima mea pentru că greşesc cu fapta şi cu vorba. Dar dacă cer iertare, pacea lui Dumnezeu îmi umple inima din nou.

Prin intermediul rugăciunii îl rog pe Isus să mă ajute în fiecare zi şi să mă elibereze de grijile şi păcatele mele. Prin experienţa mea proprie şi a altor creştini ştiu că şi cum ascultă Isus rugăciunile noastre. Dacă-L rog, El îmi dă în fiecare zi puterea fizică şi spirituală necesară pentru fiecare zi în parte. Totdeauna, când am fost în situaţii disperate (crize, probleme la locul de muncă, boli, decesele celor dragi) a trebuit să constat că am făcut faţă datorită ajutoru­lui Lui. Pentru această biruinţă n-a existat altă explicaţie decât Dumnezeu, care mi-a dat puterea necesară.

Deşi firea mea este slabă şi păcătuiesc mereu, con­stat influenţa pozitivă a cuvântului Său în viaţa mea. El nu mi-a arătat numai calea adevărată, ci mă ajută s-o şi urmez. Şi chiar când cad, hotărâtor este să mă ridic şi să continui drumul, fiindcă prin mila Lui pot ajunge la ţintă. Un asemenea ajutor însă aflu numai la Isus. De aceea am încredere în El şi cred în El.

De ce cred în Isus?

Isus m-a ajutat să văd lumea, viaţa, pe semenii mei şi pe mine însumi cu luciditate şi în mod realist. Mi-a arătat că viaţa mea are un sens. Mi-a dat certitudinea existenţei lui Dumnezeu, pe care nici un argument raţional nu o poate zdruncina. Mi-a arătat ce înseamnă dragostea lui Dumnezeu arătată oamenilor. Prin Isus am înţeles că Dumnezeu mă iubeşte. Am învăţat să înţeleg ce înseamnă dragoste.

Isus s-a jertfit pentru mine şi eu îi aparţin Lui. Dacă mă rog, El mijloceşte pentru mine înaintea tatălui ceresc. Sângele Lui mă curăţă, mereu şi mereu, de orice păcat. El este Domnul meu şi eu mă pot bizui pe El. Dacă nu-L părăsesc eu, nimeni nu mă poate smulge din mâna Lui. Prin El sunt adăpostit în mâna lui Dumnezeu. Dacă-L urmez, El mă fereşte să păcătuiesc. El mă determină să am gânduri bune şi să fac fapte bune. Îmi pot orienta viaţa după El. El dă vieţii mele o ţintă nestrămutată. El merge înaintea mea şi-mi arată calea. El nu mă lasă în necaz.

El este milos, îndurător şi are multă răbdare cu mine. El este păstorul cel bun care se îngrijeşte de mine. El nu mă lasă singur şi este cu mine până la sfârşit. Pot trăi în apropierea Lui.

El este singurul care niciodată nu dezamăgeşte. Lui mă pot adresa fără nici o reţinere. El este ajutorul potrivit pe care mă pot baza în orice situaţie. El este refugiul meu, ori de câte ori mă aflu la strâmtoare.

El nu modifică condiţiile înconjurătoare, deşi are putere şi asupra naturii şi se foloseşte de această putere ca să mă ajute şi pe mine, El schimbă atitudinea mea şi felul meu de gândire. El îmi dă şi puterea de a accepta această transformare.

Ca mădular al trupului Său mă încred în El care este capul - El întăreşte şi conduce fiecare mădular în parte, ca împreună să aducă roadă cuvenită.

„Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă" (2 Timotei 1:7).

Toate acestea le am datorită Domnului meu Isus Cristos.

De aceea cred în Isus Cristos, fiul lui Dumnezeu.




Persoane interesate