Prefaţă
Spre a comunica între ele, animalele
dispun de sisteme de comunicare eficace, dar nu pot comunica însă cu noi într-o
limbă omenească. De aceea ne-am transpus noi în locul lor şi am devenit
purtătorul lor de cuvânt - de aici şi titlul cărţii: “Dacă animalele ar putea
vorbi…”
Dacă însă animalele ar putea să ne relateze despre ele însele
şi, pe baza cunoştinţelor noastre ştiinţifice actuale, ne-ar povesti despre
felul lor de viaţă, morfologia lor specială, planurile speciale de construcţie
generală şi detaliile lor individuale, totul ar fi o laudă deosebită la adresa
Creatorului. Noi vorbim în locul anumitor animale reprezentative, pentru ca
prin aceasta să Îl prezentăm pe marele nostru Creator şi multitudinea ideilor
Lui, bucuria Lui creatoare, dragostea Lui pentru estetică şi culoare, grija
Lui faţă de creaţie; iar în final, marea Lui dragoste faţă de oameni şi dorinţa
Lui de salvare prin Isus Hristos.
Cartea este astfel concepută încât fiecare specie animală are
un reprezentant care poartă un dialog cu cititorul. Animalul însuşi, într-o
convorbire fictivă, pune întrebările şi dă şi răspunsurile adecvate. Prin
această metodă conţinutul cărţii devine fluent şi - aşa cum am dori noi - este prezentat
viu şi uşor accesibil. Nu au fost omise stările reale dificile, ci ele au fost
prezentate tot într-o formă narativă şi uşor de reţinut. De multe ori ne-am
folosit de exemple din viaţa cotidiană, spre a prezenta plastic un detaliu sau
a face o comparaţie. Prin aceasta ne putem imagina mai bine datele numerice
abstracte.
Despre genul literar al cărţii: Cartea
de faţă nu este un manual sau un compendiu ştiinţific, ci un “dialog” viu
dintre unele creaturi şi noi, oamenii. O răsfoire superficială a acestei cărţi
ar plasa-o alături de poveşti şi fabule. Încadrarea aceasta ar fi totuşi
greşită; cartea fiind o formă specială aleasă de noi, care este obligată să
redea adevărul şi face să vorbească animalele, povestind despre lucrările lui
Dumnezeu - iar prin aceasta să Îl laude pe Creator.
“Întreabă animalele şi te vor învăţa,
păsările cerului şi îţi vor spune;
vorbeşte pământului şi te va învăţa;
şi peştii mării îţi vor povesti.
Cine nu vede în toate acestea
dovada că mâna Domnului
a făcut asemenea lucruri?
El ţine în mână sufletul a tot ce
trăieşte,
suflarea oricărui trup omenesc”
(Iov 12:7-10).
Cu această carte intervenim şi pentru
protecţia regnului animal. Dumnezeu ne-a dat următoarea poruncă nouă, oamenilor:
“…şi stăpâniţi peste peştii mării, peste
păsările cerului şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ” (Gen. 1:28).
Prin această poruncă noi suntem aşezaţi
ca administratori peste animale. Odată va trebui să dăm socoteală Creatorului
despre misiunea ce ne-a fost încredinţată. De aceea sunt condamnabile chinuirea
animalelor şi eliminarea unor specii întregi (spre exemplu dispariţia
balenelor), care de multe ori au loc din motive de profit.
Despre conţinutul cărţii: Am ales numai o mică
parte din multitudinea speciilor animale de peste un milion. Cu toată această
limitare, în ea sunt reprezentate animale de pe pământ, din pământ,
din apă şi din aer. Ca excepţie, într-una din povestiri, un organ
uman extrem de mic relatează despre principiile de construcţie ale lui Dumnezeu.
Faptele amintite sunt documentate ştiinţific, chiar dacă uneori, datorită
stilului ales, sunt formulate într-un limbaj neştiinţific, popular. S-a
renunţat complet la sursele bibliografice, spre a nu întrerupe permanent fluxul
lecturii.
Referitor la cercul cititorilor: Cartea
nu se adresează unui anumit cerc de cititori selectat după vârstă, grad de
pregătire sau profesie. Dorinţa noastră este ca ea să se adreseze tuturor: tinerilor
şi adulţilor, laicilor şi specialiştilor. Povestirile nu depind de faptul că
cititorul crede sau nu în Dumnezeu. De fapt noi am intenţionat să ne adresăm
mai mult celor care sunt în căutare; căci tocmai acelora care nu au cunoştinţe
biblice trebuie să le fie netezită calea pe care trebuie să meargă, spre a Îl
cunoaşte personal pe Creatorul lumii.
Werner Gitt (Braunschweig) şi Karl-Heinz
Vanheiden (Hammerbrücke)
Nota traducătorului:
Cum în limba română nu au existat
denumiri corespunzătoare pentru toate animalele, insectele etc. care apar în
carte, acestea au fost traduse din limba germană. La sfârşitul cărţii se dă o
listă paralelă latină-română cu toate numele deosebite care au fost
traduse. Sperăm că la a doua ediţie aceste nume vor fi cunoscute şi actualizate.