Dacă animalele ar putea vorbi… > 9. Un electromotor viu


9. Un electromotor viu

Bună ziua, eu mă numesc Escherich. Nu, nu trebuie să te deranjezi să mă cauţi - nu mă vei putea găsi. Eu sunt invizi­bil pentru ochii tăi. Dar dacă chiar vrei să ştii, eu mă aflu pe vârful degetului tău nu prea curat.

Dacă s-ar încolona trei sute dintre noi, de-abia atunci şirul lor ar măsura un milimetru, ca un firicel subţire; şi nici atunci nu ne-ai putea observa. Dacă ne-am mai înşira încă o dată, de data aceasta o mie, am ocupa suprafaţa de un milimetru pătrat, de pe buricul dege­tului tău.

De fapt pe mine nici nu mă cheamă Escherich. Acesta a fost numai numele omului de ştiinţă care m-a văzut prima dată sub un microscop şi care m-a descris. De aceea mi-au dat numele Escherichia coli (bacilul coli). Al doilea nume indică faptul că de obicei eu sunt un chiriaş al colonului tău.

Nu trebuie să îţi fie ruşine cu mine. Împreună cu mi­lioane de compatrioţi de-ai mei realizez o contribuţie importantă la hrănirea ta şi tocmai în scopul acesta am fost construit de Creatorul meu. Eu descompun componentele hranei tale, care altfel nu ar mai putea fi fo­losite, astfel încât să poată fi asimilate de peretele in­testinal. Cred că nu te superi dacă îmi iau şi eu partea mea. Folosul pe care îl ai de la noi depăşeşte cu mult ceea ce consumăm noi. Spre exemplu, când noi suntem destul de mulţi, oferim o protecţie bună împotriva microorganismelor duşmane şi patogene. Noi putem să îţi facem rău numai când ajungem în ţesuturile din afara intestinului. - De aceea fii puţin mai atent cu mine, şi nu neglija igiena!

Întrucât tu nu mă poţi vedea, vreau să îţi descriu pe scurt aspectul meu, bineînţeles că trebuie mai întâi să îl măresc. Imaginează-ţi o pâine lungă, de un kilogram şi jumătate, care are la unul din capete şase flageli, fiecare lung de doi metri. Dacă priveşti mai atent aceşti flageli, vei observa că acolo unde ei sunt legaţi de pâine au un cot, ce îndoieşte flagelii la 90 de grade. Acum trebuie să îţi imaginezi că aceşti flageli se rotesc foarte repe­de, cu până la o sută de “rotaţii” pe secundă. “Turaţia” aceasta este aproape de două ori mai mare decât a ge­neratoarelor care produc curent.

Flagelii sunt construiţi ca nişte furnale rotunde, ale căror cărămizi sunt aşezate în mai multe straturi, care se răsucesc până în vârful lor. Dacă îţi imaginezi furnalul cu un diametru de un metru, atunci la proporţia aceasta el ar trebui să aibă o înălţime de o mie de metri. La sca­ra folosită în descrierea mea cărămizile corespund la flagelii mei moleculelor mele, care bineînţeles că sunt legate între ele mult mai elastic decât cărămizile rigide. Mai trebuie să îţi imaginezi şi că furnalul se roteşte cu o viteză foarte mare, ca un tirbuşon. Dar să nu uiţi că în realitate flageli mei sunt lungi de cel mult 20 micrometri.

Creatorul meu a construit în mine lucruri minunate şi extrem de complicate, astfel ca eu să pot trăi, să mă pot mişca, hrăni şi înmulţi; şi pe deasupra să îţi mai fiu şi ţie folositor. Chiar şi construcţia peretelui celular, care din exterior pare aşa de obişnuit, este extrem de complexă. Alături de diferite membrane există un strat de prote­ine, apoi un schelet de susţinere, polizaharide, un strat de lipide etc. Şirul meu ADN (cromozomul bacterian), în care Creatorul a înmagazinat informaţiile necesare, este de o mie de ori mai lung decât mine. Poţi să îţi ima­ginezi cât de rafinat sunt aşezate împreună aceste şiruri moleculare, pentru ca ele să încapă în mine; să nu mai vorbesc de densitatea neimaginabilă a informaţiilor. Apropo, ştiai că şirul meu ADN are cu 30% mai multe litere, decât Biblia ta?

Nu mă pot referi acum la toate detaliile surprinzătoare. Trebuie însă neapărat să îţi povestesc despre cele şase electromotoare ale mele. Eu am nevoie de ele spre a mă putea deplasa. Ca toate electromotoarele, şi ale mele au un stator, un rotor şi lagărele necesare. Axa lor este în poziţie verticală faţă de suprafaţa membranei; ele fiind montate între două membrane învecinate, în peretele celular (vezi Imaginea 4). Membrana internă formează stratul izolator (dielectric) al unui condensator, care este încărcat la exterior pozitiv şi la interior negativ. Tensiunea care ia naştere astfel are o valoare de 0,2 V. Părţile încărcate pozitiv, ionii de hidrogen, trec prin motoare din exterior spre interior şi le rotesc cu aju­torul forţelor electrice.

Apropo, motoarele mele se pot roti înainte şi înapoi, eu deplasându-mă cu o viteză de 200 micrometri/s - aşadar, într-o secundă pot să înot o distanţă egală cu 65 de lungimi ale corpului meu (fără a ţine cont de lungimea fla­gelilor). Dacă vrei să compari această viteză cu lungi­mea corpului tău, atunci tu ar trebui să înoţi “cu viteza unei şalupe” (400 km/h).

Imag. 4: Escherichia coli - cea mai cunoscută bac­terie. Desenul secţiunii explică modul de acţionare a motorului, care este propulsat de flagel.

Unii dintre voi afirmă că construcţia acestui motor genial ar fi fost realizată prin mutaţie şi selecţie. Nu uita însă că atâta timp cât un element nu este gata, celelal­te “dezvoltări” nu ajută la nimic. Un motor care nu se poate roti nu aduce nici un avantaj selectiv. Nu ţi-am povestit însă de ceva, de funcţia mea de “chemo”-taxi. Creatorul mi-a dat capacitatea de a înota spre locurile cu cea mai mare concentraţie nutritivă. Ba mai observ şi când sunt expus multor noxe, şi pot să le evit. Pentru aceasta am un sistem de navigaţie extrem de complex, care transmite celor şase motoare semnalele necesare de dirijare. Înţelegi? Un motor fără sistem de dirijare mă duce pe mine şi acolo unde sunt distrus. Tot aşa, numai un sistem de navigaţie, fără motor, este pentru mine nefolositor. Ce îmi ajută el dacă eu ştiu unde este hrană, dar nu pot să ajung acolo?

Şi în viaţa ta există o paralelă a sistemului meu de navigaţie. Ţelul suprem pe care ţi l-a aşezat Creatorul este viaţa veşnică. Ce ţi-ar folosi să ştii că există viaţă veşnică la Dumnezeu, dacă nu ai avea nici o posibi­litate să ajungi acolo? Nu te teme, tot aşa cum Crea­torul m-a înzestrat pe mine cu un motor, spre a ajunge la sursa de hrană, tot aşa El ţi-a dăruit ţie pe Isus Cri­stos drept calea spre izvorul vieţii. Dacă crezi în El ca Domn şi Dumnezeu, vei primi adevărata viaţă veşnică.



Persoane interesate